curvántă, curvánte, s.f. (înv.) preoteasă a zeiței Cybela; bacantă. Vezi definitia »

MEDICÍNĂ, (2) medicini, s. f. 1. Știință care are ca obiect păstrarea și restabilirea sănătății și care studiază în acest scop procesele fizice, chimice și biologice ale vieții, structurile și funcțiile organismului, cauzele și mecanismele de producere a bolilor, precum și mijloacele de diagnosticare, tratare și prevenire a lor. ♦ Facultate în care se studiază medicina (1). 2. (Înv. și reg.) Medicament. – Din lat. medicina, (2) germ. Medizin, rus. medițina. Vezi definitia »

URETRÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei uretrale. [< fr. urétrite]. Vezi definitia »

SCURTĂTÚRĂ, scurtături, s. f. 1. Bucată scurtă de lemn; retevei. 2. Cărare care urmează distanța cea mai scurtă între două puncte. – Scurta + suf. -ătură. Vezi definitia »

INIMÚCĂ, inimuci, s. f. (Rar) Inimioară. – Inimă + suf. -ucă. Vezi definitia »