DEFINÍȚIE s.f. 1. Operație logică prin care se arată conținutul unei noțiuni, enunțându-se notele ei esențiale sau adesea indicându-se genul proxim și diferența specifică; propoziție prin care se exprimă această determinare. ◊ Prin definiție = prin însăși natura lucrurilor. 2. Procedeu conceptual servind la introducerea unui simbol nou într-un limbaj formalizat sau la specificarea semnificației unei expresii. [Gen. -iei, var. definițiune s.f. / cf. fr. définition, it. definizione, lat. definitio]. Vezi definitia »

ECONOMETRÍE s. f. tehnica studierii fenomenelor și proceselor economice pe baza analizei matematice și statistice. (< fr. économétrie) Vezi definitia »

RÁMIE s.f. Plantă textilă originară din Extremul Orient. ♦ Fibră foarte suplă și rezistentă, extrasă din această plantă. [Gen. -iei. / < fr. ramie]. Vezi definitia »

NUMERÁȚIE s. f. sistem de cifre și de reguli folosit pentru reprezentarea numerelor. (< fr. numération, lat. numeratio) Vezi definitia »

TELEPATÍE s. f. posibilitatea parapsihologică de a percepe fenomene care nu sunt în raza simțurilor, precum și de a transmite gândurile la distanță. (< fr. télépathie) Vezi definitia »