INTERMODULÁȚIE s. f. (Fiz.) Distorsiune a unui semnal electric în cursul transferării lui printr-un circuit, caracterizată prin apariția unor frecvențe rezultate din combinația diverselor componente ale semnalului. – Din fr. intermodulation. Vezi definitia »

teologíe (-íi), s. f. – Studiul dogmelor unei religii, doctrină a bisericii. – Var. înv. teologhie și der. Gr. θεολογία (sec. XVII) și modern din fr. théologie. – Der. teolog, s. m., din fr. théologue; teologic, adj., din fr. thélogique; teologal, adj., din fr. théologal. Vezi definitia »

EXCROCHERÍE s.f. v. escrocherie. Vezi definitia »

COXOPATÍE, coxopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru bolile șoldului. – Din fr. coxopathie. Vezi definitia »

ANATEXÍE s. f. Fenomen de transformare a rocilor din zonele adânci ale scoarței pământului în mase uniforme de gresie și granit. – Fr. anatéxie. Vezi definitia »