Definita cuvantului hegemonie
HEGEMONÍE s.f. (Ist.) Dreptul unui oraș antic de a conduce treburile confederației din care făcea parte. ♦ Supremație politică sau economică a unui oraș într-o țară; (p. ext.) supremație, dominație; rol conducător. [Gen. -iei, var. heghemonie s.f. / cf. fr. hégémonie, gr. hegemonia – conducere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu hegemonie
STEREOIZOMERÍE s. f. Proprietate specifică stereoizomerilor. [Pr.: -re-o-i-] – Din fr. stéréo-isomérie. Vezi definitia »
PERICARDIOTOMÍE s. f. incizie a pericardului. (< fr. péricardiotomie) Vezi definitia »
AMNISTÍE s. f. act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală a unei infracțiuni. (< fr. amnistie, gr. amnestia, uitare) Vezi definitia »
AFRICANOLOGIE s. f. disciplină care studiază limbile și civilizațiile africane; africanistică. (< african + -logie) Vezi definitia »
EDULCORÁȚIE s.f. Edulcorare. [< fr. édulcoration]. Vezi definitia »