sfărâmúș, sfărâmúșuri, s.n. (înv.) sfărâmătură, sfărâmă. Vezi definitia »

AMÚȘ, amușuri, s. n. (Reg.) Groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit. – Et. nec. Vezi definitia »

ABRÁȘ, -Ă, abrași, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre cai) Nărăvaș; (despre oameni) rău, violent. 2. (Despre acțiunile omului) Fără niciun rezultat; neizbutit, nereușit. ◊ Expr. A ieși abraș = a nu izbuti. [Var.: iabráș, -ă adj.] – Din tc. abraș. Vezi definitia »

scăunúș, scăunúșe, s.n. (reg.) 1. (în forma: scănduș) scaun mic, scăunaș, scăunel. 2. pod mic. Vezi definitia »

MIȘMÁȘ s. n. 1. (fam.) vin amestecat cu apă minerală sau gazoasă; șpriț. 2. (pl.) afacere, combinație necinstită; învârteală. ◊ vorbe, afirmații scornite. (< germ. Mischmasch) Vezi definitia »