DEGAJÁRE s.f. 1. Acțiunea de a degaja și rezultatul ei; răspândire, exalare; eliberare de o sarcină, de un obstacol. ♦ Îndepărtare a unei porțiuni de material de pe o piesă, de pe un teren etc. 2. (Concr.) Canelură circulară realizată prin așchiere la exteriorul sau interiorul unei piese cilindrice. [< degaja}. Vezi definitia »

REZEMĂTOÁRE, rezemători, s. f. 1. Spătar, spetează (de scaun). ♦ Fiecare dintre părțile laterale ale unui scaun sau fotoliu, pe care se sprijină brațele. 2. Balustradă, parapet, rampă. [Var.: (reg.) răzimătoáre s. f.] – Rezema + suf. -ătoare. Vezi definitia »

DIALECTALIZÁRE, dialectalizări, s. f. v. DIALECTALIZA. – [MDN] Vezi definitia »

SUPRAPREFIXÁRE s. f. derivare cu prefixe multiple sau de la teme anterior prefixate. (< supra¹- + prefixare) Vezi definitia »

TERMOCOPIÉRE s. f. reproducere de acte și documente folosind o hârtie acoperită cu un strat subțire de substanță sensibilă la acțiunea căldurii. (< termo- + copiere) Vezi definitia »