VILIGIATÚRĂ s. f. v. vilegiatură. Vezi definitia »

păftălíță, păftălíțe, s.f. (reg.) s.f. (reg.) păftăluță, pafta mică. Vezi definitia »

HETEROGENÉZĂ s. f. 1. geneză a unor urmași diferiți în cadrul aceleiași specii. 2. alternanță de generații; heterogenie. 3. teorie idealistă care consideră schimbările suferite de organisme ca fiind cu totul independente de mediul extern. (< fr. hétérogenèse) Vezi definitia »

PRIPEÁLĂ, pripeli, s. f. Faptul de a (se) pripi. 1. Grabă mare; precipitare. 2. (Înv. și reg.) Căldură mare și dogoritoare; arșiță. – Pripi + suf. -eală. Vezi definitia »

LÉMĂ, leme, s. f. 1. (Mat.) Enunț preliminar a cărui demonstrare ajută la rezolvarea unei teoreme. 2. (Log.) Propoziție preliminară a unei demonstrații, care trebuie demonstrată la rândul ei. 3. (Rar) Titlu sau sumar al unei lucrări. – Din fr. lemme. Vezi definitia »