Definita cuvantului epocă
ÉPOCĂ, epoci, s. f. 1. Perioadă în dezvoltarea istoriei sau a unui domeniu de activitate, care se deosebește de celelalte prin anumite evenimente caracteristice, însemnate; eră (2.) ◊ Expr. A face epocă = a atrage atenția, a face vâlvă, a se impune la un moment dat; a marca o modă. 2. Timp în care se repetă, periodic, același lucru în aceleași condiții. Epoca topirii zăpezilor. 3. Subdiviziune a unei perioade geologice. [Acc. și: epócă. – Var.: (înv.) épohă s. f.] – Din fr. époque.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu epocă
STRÓFĂ, strofe, s. f. Ansamblu unitar dintr-o poezie format din mai multe versuri legate între ele prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă). ♦ (În tragedia greacă antică) Arie în versuri pe care o cânta o parte a corului, în timp ce evolua ritmic pe scenă. – Din fr. strophe, lat. stropha. Vezi definitia »
CHITÁRĂ s. f. intrument muzical cu șase coarde, acționat prin ciupire sau lovire cu degetele. (< it. chitarra) Vezi definitia »
STÓPĂ s. f. dispozitiv care blochează virarea lanțului ancorei sau o parâmă de sârmă la bordul navelor. (< engl. stopper) Vezi definitia »
SUÉTĂ s.f. (Med.) Boală infecțioasă și contagioasă datorată unui virus, care se caracterizează prin transpirații intense. [Pron. su-e-. [< fr. suette]. Vezi definitia »
FÍZICĂ s.f. – V. fizic (4) [DEX'98] Vezi definitia »