OBTURATÓR, -OÁRE I. adj. care obturează. ♦ mușchi ~ = mușchi al bazinului, rotator lateral al coapsei. II. s. n. 1. dispozitiv cu care se obturează (o conductă, o deschizătură etc.). 2. dispozitiv mecanic care închide obiectivul unui aparat fotografic. (< fr. obturateur) Vezi definitia »

DECLINATÓR, declinatoare, s. n. Busolă care servește pentru a orienta pe teren o planșetă, o hartă etc. – Din fr. déclinateur. Vezi definitia »

PROCURÓR, -Ă, procurori, -e, s. m. și f. Membru al procuraturii, care supraveghează justa aplicare a legilor și care reprezintă interesele statului într-un proces; magistrat atașat pe lângă o instanță judecătorească și având rolul de acuzator public. – Din fr. procureur. Vezi definitia »

LAPIDATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care lapidează. (< fr. lapidateur) Vezi definitia »

AMPLEXIFLÓR, -Ă adj. (Bot.) Care îmbrățișează floarea. [< fr. amplexiflore, cf. lat. amplector – a îmbrățișa, flos – floare]. Vezi definitia »