PLĂIÉȘ, plăieși, s. m. 1. (În evul mediu) Locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte; grănicer, străjer. 2. Locuitor de la munte; muntean. [Pr.: plă-ieș] – Plai + suf. -aș. Vezi definitia »

ciorgolóș, ciorgoloáșe, s.n. (reg.) bulz de mămăligă cu brânză, cocoloș, gogoloș. Vezi definitia »

CĂRĂBÚȘ, cărăbuși, s. m. Insectă coleopteră foarte dăunătoare, de culoare castanie, cu elitrele dure, care apare pe la începutul lunii mai și se hrănește cu frunzele arborilor (iar larva ei, cu rădăcinile unor plante); găinușă, gândac-de-mai (Melolontha melolontha). – Carab[aș] (rar folosit, „oaie cu botul negru” < tc.) + suf. -uș. Vezi definitia »

osláș, osláși, s.m. (înv.) persoană care primește o parte dintr-o moșie; cel însoțit la o stână pentru vărat; sâmbraș. Vezi definitia »

UNCHÉȘ s. m. v. unchiaș. Vezi definitia »