STÁNIC, -Ă adj. (despre compuși ai staniului) care conține staniu tetravalent. (< fr. stannique) Vezi definitia »

RÚNIC, -Ă, runici, -ce, adj. Care folosește runele; relativ la rune, cu caractere de rune. Inscripție runică. – Din germ. runisch, fr. runique. Vezi definitia »

HIPERGEOMÉTRIC, -Ă adj. (Mat.) Funcție hipergeometrică = funcție care se definește ca suma seriei studiate de Gauss, având ca soluție o ecuație diferențială. [< fr. hipergéométrique]. Vezi definitia »

PLÁSTIC² s. n. Masă de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant. Bombă cu plastic. – Din fr., engl. plastic. Vezi definitia »

BOTÁNIC, -Ă adj. Referitor la plante. ◊ Grădină botanică = grădină unde se plantează diferite specii de plante pentru studiu. [< fr. botanique]. Vezi definitia »