-OSTÓZĂ elem. „osificare, calcifiere”. (< fr. -ostose, cf. gr. osteon, os) Vezi definitia »

ENCLUSÚRĂ s. f. împrejmuire a terenurilor agricole obștești, în scopul transformării lor în pășuni, în Anglia, în sec. XV-XVIII. (< fr. enclusure) Vezi definitia »

SMÂNTÂNÍCĂ, smântânici, s. f. 1. Diminutiv al lui smântână. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri lungi și aspri, cu flori galbene, plăcut mirositoare și cu fructe înguste așezate câte patru la un nod (Gallium cruciata). – Smântână + suf. -ică. Vezi definitia »

CERNĂUȚEÁNCĂ, cernăuțence, s. f. Femeie născută și crescută în Cernăuți. ♦ Locuitoare din Cernăuți. – Din Cernăuțean + suf. -că, prin analogie cu nume de locuitoare din alte orașe. Vezi definitia »

NÓTĂ s.f. 1. Scurtă însemnare scrisă; însemnare, indicație, comentariu, remarcă (în scris) asupra unei chestiuni, asupra unui fapt etc. ♦ Adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. Aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară. ◊ A fi în notă = a se potrivi unei situații. 3. Element component caracteristic al unei noțiuni. 4. Calificativ (exprimat în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, ale unui student etc. 5. Comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern cu privire la anumite probleme etc. 6. Înscris care cuprinde indicarea sumelor (și calculul lor) pe care trebuie să le achite cineva; socoteală. 7. (Muz.) Semn grafic prin care se indică înălțimea și durata unui sunet; sunet muzical. ◊ A forța nota = a exagera. [< fr. note, it., lat. nota]. Vezi definitia »