BANDÚRĂ s.f. Instrument muzical ucrainean de formă ovală, cu o tastieră scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. [< rus. bandur]. Vezi definitia »

BLUZULÍȚĂ, bluzulițe, s. f. Diminutiv al lui bluză; bluziță. – Bluză + suf. -uliță. Vezi definitia »

HEMOTOXÍNĂ, hemotoxine, s. f. (Med.) Substanță care exercită o acțiune nocivă asupra globulelor roșii. – Din fr. hémotoxine. Vezi definitia »

RÍCȘĂ s.f. (Rar) Trăsurică cu două roți trasă de un om, folosită în unele țări din Orient. [< engl. ricksha, germ. Rikscha]. Vezi definitia »

BRETÉSĂ, bretese, s. f. 1. Lucrare de fortificație medievală care întărea altă fortificație. 2. Armătură mobilă a coifului care apăra nasul. – Din fr. bretesse. Vezi definitia »