BUCHISÍ, buchisesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz., intranz. și refl. A face un lucru cu mare caznă și migală, fără spor. 2. Tranz. și intranz. A citi sau a învăța ceva cu efort și cu migală; a buchirisi. 3. Tranz. Fig. A bate pe cineva (dându-i pumni, ghionți). [Var.: buchisá vb. I] – Cf. buche. Vezi definitia »

miglisí (miglișí), miglisésc (miglișésc), vb. IV (reg.) V. mâglisí. Vezi definitia »

sâcâldisí, sâcâldisésc, vb. IV (înv.) 1. a constrânge. 2. (refl.; în forma: sicâldisi) a se plictisi. Vezi definitia »

cioctisí, cioctisésc, vb. IV. refl. (înv.) a se umezi, a prinde igrasie. Vezi definitia »

prostisí, prostisésc, vb. IV (înv.) a adăuga (la un venit, la un câștig, la o dare). Vezi definitia »