MEDICÍNĂ, (2) medicini, s. f. 1. Știință care are ca obiect păstrarea și restabilirea sănătății și care studiază în acest scop procesele fizice, chimice și biologice ale vieții, structurile și funcțiile organismului, cauzele și mecanismele de producere a bolilor, precum și mijloacele de diagnosticare, tratare și prevenire a lor. ♦ Facultate în care se studiază medicina (1). 2. (Înv. și reg.) Medicament. – Din lat. medicina, (2) germ. Medizin, rus. medițina. Vezi definitia »

GLICÍNĂ² s. f. glicocol. (< germ. Glyzin) Vezi definitia »

scoárnă, scoárne, s.f. (reg.) 1. persoană inventivă și foarte activă. 2. scornitură, născocire. Vezi definitia »

COCONÍȚĂ s. f. v. cuconiță. Vezi definitia »

MÉZZO-SOPRÁNĂ s. f. voce de femeie, între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. (< it. mezzosoprano) Vezi definitia »