Definita cuvantului muzică
MÚZICĂ, (4) muzici, s. f. 1. Arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. 2. Știință a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului și al armoniei. 3. (Adesea fig.) Creație componistică, melodie, cântec; p. ext. executare sau audiere a unei compoziții muzicale. ◊ Expr. (Fam.) A-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. 4. Orchestră. ◊ Muzică militară = fanfară. Muzica sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare și de pulsațiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor. – Din lat., it. musica, fr. musique, germ. Musik.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
INCOMPETÉNȚĂ s.f. Lipsă de competență. ♦ (Jur.) Lipsa puterii legale de a îndeplini o anumită atribuție. [Var. incompetință s.f. / cf. fr. incompétence, it. incompetenza]. Vezi definitia »
a avea oftică (pe cineva) expr. a avea resentimente (față de cineva) Vezi definitia »
ASCOCHITÓZĂ s. f. boală a plantelor produsă de unele ciuperci, prin pete galben-cenușii sau brune ce apar pe frunze, tulpini și fructe. (< lat. ascochytae+-oză) Vezi definitia »
MEGÉRĂ s.f. (Liv.) Femeie rea, arțăgoasă. [Var. mejeră s.f. / < fr. mégère, cf. Megera – una dintre cele trei Furii]. Vezi definitia »
SCIÉNTICĂ s.f. Disciplină recent apărută, al cărei obiect de studiu îl constituie știința ca fenomen social, dezvoltarea și structura acesteia, organizarea, locul și rolul ei în societate, îmbunătățirea continuă a cercetării științifice etc.; știința despre știință; scientologie. [Pron. sci-en-. / et. incertă]. Vezi definitia »