sortitúră, sortitúri, s.f. (înv.) desemnare, hotărâre prin tragere la sorți; sortire. Vezi definitia »

ARÉNĂ¹ s. f. 1. loc circular acoperit cu nisip (sau rumeguș), în mijlocul unui amfiteatru, circ etc. ◊ suprafață de teren din complexul unui stadion, dintr-o sală de sport în care au loc competițiile. 2. sediment continental neconsolidat, din roci dezagregate. 3. (fig.) domeniu, sferă a unei activități. (< fr. arène, lat. arena) Vezi definitia »

plugăríță, plugăríțe, s.f. (reg.) 1. țărancă. 2. codobatură (pasăre migratoare mică, cu coadă lungă, tremurătoare, care trăiește pe lângă ape). Vezi definitia »

ANDROMEDÍDĂ s.f. (Astr.) Ploaie periodică de meteoriți, care se produce în noiembrie din direcția constelației Andromeda. [< fr. andromédides]. Vezi definitia »

BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette. Vezi definitia »