capcánă (-ắni), s. f. – Laț, cursă. Tc. kapkan (Șeineanu, II, 87; Lokotsch 1062); cf. rus. kapkan. Vezi definitia »

UMEZEÁLĂ, umezeli, s. f. 1. Însușirea, starea a ceea ce este umed (1); umiditate. ♦ Vaporii de apă care se află în atmosferă, în aer sau într-un anumit mediu. ♦ Loc umed. ♦ Igrasie. 2. Aspect pe care îl au ochii înlăcrimați; p. ext. strălucire a ochilor (din cauza lacrimilor). – Umezi + suf. -eală. Vezi definitia »

BUTICÍCĂ, buticele, s. f. Diminutiv al lui bute. Vezi definitia »

TRIZAHARÍDĂ, trizaharide, s. f. Substanță organică din clasa hidraților de carbon, care are molecula formată din trei resturi de monozaharidă. – Din fr. trisaccharide. Vezi definitia »

METÓPĂ s. f. interval între triglifele unei frize dorice, cu basoreliefuri. (< fr. métope, lat. metopa) Vezi definitia »