ABÍL, -Ă, abili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care este îndemânatic, iscusit, priceput, dibaci. ♦ Șmecher, descurcăreț. – Din fr. habile, lat. habilis. Vezi definitia »

IMPOZÁBIL, -Ă, impozabili, -e, adj. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. – Din fr. imposable. Vezi definitia »

INVIOLÁBIL, -Ă adj. De neviolat; care nu poate fi încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire. [Pron. -vi-o-. / cf. lat. inviolabilis, fr. inviolable]. Vezi definitia »

DOCÍL, -Ă adj. Supus, ascultător, blând. [Cf. fr. docile, lat. docilis]. Vezi definitia »

CLASÁBIL, -Ă, clasabili, -e, adj. Care poate fi clasat. – Din fr. classable. Vezi definitia »