Definita cuvantului babacă
babácă (babáci), s. m. – 1. Tată, tătic. – 2. (Arg.) Hîrtie de o mie de lei. – Var. babac, (înv.) babaie, băbăiță. Ngr. μπαμπάϰας, din tc. baba „tată” de unde derivă și alb., bg., sb. baba (Șeineanu, II, 30; Lokotsch 146; Gáldi 156). Sensul 2 se explică prin proveniența firească a banilor. Var. babaie pare a se explica direct din tc.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu babacă
NANOSECÚNDĂ s. f. (inform.) unitate de timp, în electronică, a miliarda parte dintr-o secundă. (< fr. nanoseconde) Vezi definitia »
petíță2, petíțe, s.f. (reg.) jumătate din claia de cereale păioase formată din snopi dispuși cruciș și al căror număr variază după regiuni; picior, petină. Vezi definitia »
COCOȘNEÁȚĂ, cocoșnețe, s. f. (Ir.) Femeie cu pretenții, dar ridicolă prin purtări și îmbrăcăminte. – Probabil contaminare între cocoană (sau coconiță) și fâșneață. Vezi definitia »
BLOCADA CONTINENTALĂ (BLOCUSUL CONTINENTAL), ansamblu de măsuri decretate la Berlin (21 nov. 1806) de Napoleon I pentru a închide porturile Europei continentale comerțului Marii Britanii, în scopul ruinării economiei britanice. Vezi definitia »
HIDROSFÉRĂ s.f. Învelișul de apă al globului terestru. [< fr. hydrosphère, germ. Hydrosphäre < gr. hydor – apă, sphaira – sferă]. Vezi definitia »