TÓRȚĂ s. f. 1. faclă, făclie. 2. tip de descărcare electrică asemănătoare unei flăcări, care apare pe conductoarele de înaltă frecvență. (< it. torcia, după fr. torche) Vezi definitia »

TURMUȘOÁRĂ, turmușoare, s. f. Turmuliță. – Din turmă + suf. -uș-oară. Vezi definitia »

MĂICULEÁNĂ s. f. (Pop.) Măicuță (1). – Maică + suf. -uleană. Vezi definitia »

ELASTÍNĂ s.f. Substanță organică albuminoidă care intră în compoziția fibrelor elastice ale tendoanelor, ale vaselor de sânge etc. [< fr. élastine]. Vezi definitia »

VORBULÍȚĂ, vorbulițe, s. f. Diminutiv a lui vorbă; vorbușoară, vorbișoară, vorbuță. – Vorbă + suf. -uliță. Vezi definitia »