REGALÍSM s. n. Concepție politică care preconizează regalitatea ca formă de guvernământ; atașament față de monarhie sau față de rege; monarhism. – Regal² + suf. -ism (după fr. royalisme). Vezi definitia »

NEORUSSEAUÍSM RU-SO-ISM/ s. n. tendință în pedagogia actuală de reîntoarcere la ideile lui J. J. Rousseau. (< neo- + rousseauism) Vezi definitia »

TROFÍSM, trofisme, s. n. Stare dinamică a nutriției; trofie. – Din fr. trophisme. Vezi definitia »

MESIANÍSM s.n. Credință într-un mântuitor divin al lumii, care apare în dogmele mozaice și creștine; curent filozofic idealist, bazat pe idei mistice-religioase, mesianice. ♦ Atitudine profetică. [< fr. messianisme, cf. ebr. Mesia – mântuitor]. Vezi definitia »

SINDICALÍSM s.n. I. Curent ivit în mișcarea muncitorească la sfârșitul sec. XIX, care nega necesitatea luptei politice împotriva capitalismului, admițând numai lupta economică a muncitorilor uniți în sindicate. II. Mișcare, organizare sindicală. [< fr. syndicalisme]. Vezi definitia »