HEMIATROFÍE s.f. (Med.) Atrofie limitată la o jumătate a corpului sau a unui organ. [Pron. -mi-a-, gen. -iei. / < fr. hémiatrophie, cf. gr. hemi – jumătate, a – fără, trophe – hrană]. Vezi definitia »

JIGĂRÁIE, jigărăi, s. f. Boală a animalelor care constă în inflamarea faringelui. 2. Câine slab, prăpădit; jigodie. [Pr.: -ra-ie] – Cf. magh. zsigora = „boală de câine” și (2) bg. žegarĩ. Vezi definitia »

LETARGÍE s.f. Stare patologică caracterizată prin somn adânc și lung, în timpul căruia funcțiile vitale par să fie suspendate; moarte aparentă. ♦ (Fig.) Stare de apatie, de inactivitate totală. [Gen. -iei. / < fr. léthargie, cf. lat. lethargus, gr. lethargia < gr. lethe – uitare, argia – odihnă]. Vezi definitia »

INTROIÉCȚIE s.f. Mecanism psihologic prin care individul imită conștient unele comportamente ale altcuiva, integrându-le propriei sale personalități. [Pron. -tro-iec-, gen. -iei, var. introiecțiune s.f. / cf. it. introiezione, fr. introjection]. Vezi definitia »

REVÚLSIE, revulsii, s. f. Metodă de tratament care constă în aplicarea pe piele a unor substanțe care provoacă deplasarea spre piele a sângelui stagnat într-un organ sau într-o regiune inflamată a corpului. – Din fr. révulsion. Vezi definitia »