Definita cuvantului cutumă
CUTÚMĂ, cutume, s. f. Normă de drept consfințită printr-o practică îndelungată: consuetudine, obicei. ♦ (În vechiul drept) Obiceiul pământului. – Din fr. coutume.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cutumă
palúșcă, palúști, și palúște, s.f. (reg.) 1. cățea mică; câine mic de casă. 2. nume de stea. Vezi definitia »
marcă, mărci s. f. (intl.) participant la activitățile din lumea interlopă, mafiot, șmecher. Vezi definitia »
SEMIDUNÉTĂ s. f. suprastructură la pupa unei nave, cu înălțimea mai mică decât duneta. (< semi- + dunetă) Vezi definitia »
BIOLUMINISCÉNȚĂ (‹ fr. {i}) s. f. Lumină rece produsă de organisme vii (licurici, pești abisali, ciuperci) sau de microorganisme, prin oxidarea unei substanțe proprii (luciferina). Vezi definitia »
POLIOMIELÍTĂ s. f. inflamație septică, alergică etc. a substanței cenușii din măduva spinării, caracterizată prin temperatură, tulburări în starea generală a organismului și paralizii; paralizie infantilă. (< fr. poliomyélite) Vezi definitia »