CALVÁRIU s. n. (la catolici) cruce monumentală, reprezentând imaginea lui Isus răstignit, în apropierea unei biserici; (p. ext.) cruce de lemn ridicată la răspântii, pe marginea drumurilor etc. (< lat. calvarium) Vezi definitia »

GIUVAIERGÍU, giuvaiergii, s. m. Persoană care face sau vinde bijuterii; bijutier. [Pr.: -va-ier-. – Var.: juvaiergíu s. m.] – Din tc. cevahirci. Vezi definitia »

LEFEGÍU, lefegii, s. m. 1. Nume dat mercenarilor din țările române în evul mediu. 2. (Pop. și fam.) Salariat; funcționar. – Din tc. ulûfeci. Vezi definitia »

SOLSTÍȚIU s. n. fiecare dintre cele două momente ale anului (2¹ iunie și 2² decembrie) când Pământul se găsește la cea mai mare distanță de Soare și care marchează ziua (respectiv noaptea) cea mai lungă. (< fr. solstice, lat. solstitium) Vezi definitia »

POSTOPERATÓRIU, -IE, postoperatorii, adj. Care se face sau se produce în urma unei operații chirurgicale. – Din fr. postopératoire. Vezi definitia »