sfântói, sfântói, s.m. (înv.; peior.) om prefăcut; fariseu. Vezi definitia »

vâlvói adj. invar. Vezi definitia »

tăói, -oáie, tăói, -oáie, adj. (reg.) mocirlos, apătos. Vezi definitia »

clănțoi, clănțoi s. m. (intl.) denunțător, informator. Vezi definitia »

cói (coáie), s. n. – 1. Testicul. – 2. Contragreutate. – Mr. col’u, pl. coal’e, istr. col’e. Lat. cōleus (Diez, I, 132; Pușcariu 394; Candrea-Dens., 385; REW 2038; DAR); cf. alb. kulje „hernie”, it. coglia, prov. colh, v. fr. coil (fr. couille), sp. cojón. – Der. coios, adj. (cu testicule mari). Vezi definitia »