șăbăceálă, șăbăcéli, s.f. (reg.)împodobire cu șabace (v.); săbăcit (la îmbrăcăminte). Vezi definitia »

șúștă, șúște, s.f. (reg.) parâmă, frânghie, otgon. Vezi definitia »

ARMÁDĂ s. f. mare unitate navală sau de aviație; escadră. (< sp., fr. armada) Vezi definitia »

TÓLBĂ, tolbe, s. f. 1. Un fel de geantă atârnată la șold, în care se păstrează merindele, vânatul etc. 2. Toc în care se păstrau săgețile. [Var.: (pop.) tórbă s. f.] – Din bg., scr. torba. Vezi definitia »

COENZÍMĂ s.f. Componentă activă și termostabilă a unei enzime; coferment. [Pron. co-en-. / < fr. coenzyme]. Vezi definitia »