PRELÚDIU s. n. 1. exercițiu muzical pentru acordarea instrumentului sau pentru antrenarea mâinilor ori vocii; (p. ext.) improvizație muzicală preliminară. 2. parte introductivă a unei compoziții muzicale. ◊ piesă care precedă o fugă, o tocată, un coral; prima parte a suitei. ◊ compoziție muzicală instrumentală independentă, cu un caracter și o structură foarte variate. ◊ lucrare simfonică, programatică. 3. ceea ce precedă, anunță (o acțiune). (< germ. Präludium, it. preludio, fr. prélude) Vezi definitia »

VIZITÍU, vizitii, s. m. 1. Persoană care mână (ca profesionist) caii la o trăsură, la o căruță etc. 2. (Art.) Numele popular al unei constelații din emisfera boreală, situată în apropiere de constelația Gemenilor. [Var.: (reg.) vezetéu s. m.] – Din magh. vezetö. Vezi definitia »

SAMÁRIU s. n. element chimic din grupa lantanidelor. (< fr. samarium) Vezi definitia »

SERPENTÁRIU s. n. grădină zoologică, rezervație pentru șerpi. (< lat., engl. serpentarium) Vezi definitia »

ATHANASIU, Ioan (1868-1926, n. Sascut, jud. Bacău), fiziolog și medic veterinar român. M. coresp. al Acad. (1911). Unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne românești; cercetări asupra transmiterii energiei nervoase și în domeniul electrofiziologiei. Vezi definitia »