CHILI s.n. Cuvânt de origine indiană sud-americană, de circulație internațională în variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradițional de condimente, numit și chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano și usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniță) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăți de ardei și roșii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniță din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant. Vezi definitia »

PAȘLÍ, pașlesc, vb. IV. Tranz. (Reg.; fam.) 1. (În expr.) A o pașli = a fugi, a o lua la sănătoasa. 2. Fig. A fura, a șterpeli. – Din rus. poșli. Vezi definitia »

VISCOLÍ, pers. 3 viscolește, vb. IV. Intranz. A bate un vânt puternic cu ninsoare sau cu lapoviță. ♦ Tranz. (Despre vânt) A spulbera și a troieni (succesiv) zăpada. – Din viscol. Vezi definitia »

ABOLÍ vb. IV. tr. A suprima, a scoate din uz (o lege, o decizie etc.). [< fr. abolir, cf. lat. abolere]. Vezi definitia »

ȘOFILI, șofilesc, vb. IV (reg.; despre țesături și îmbrăcăminte). A zdrențui. Vezi definitia »