îmbutucít, -ă, adj. (reg., înv.) prins în butuci. Vezi definitia »

CIUPÍT², -Ă, ciupiți, -te, adj. Care are ciupituri; pișcat. ◊ Expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz. – V. ciupi. Vezi definitia »

BENTONÍT s.n. (Geol.) Rocă sedimentară argiloasă, alcătuită din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, cu o mare putere decolorantă. [Var. bentonită s.f. / < fr. bentonite]. Vezi definitia »

TĂLPUÍT s. n. Faptul de a tălpui. – V. tălpui. Vezi definitia »

SIGURARISÍT adj. v. sigurarisi. [DAR] Vezi definitia »