BENJAMÍN s. m. (Rar) Cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup. – Din fr. benjamin. Vezi definitia »

BIZANTÍN, -Ă, bizantini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Locuitor din orașul Bizanț sau din Imperiul Bizantin. 2. Adj. Care se referă la Bizanț, care este propriu Bizanțului, din vremea împărăției bizantine. – Din fr. byzantin, lat. byzantinus. Vezi definitia »

ACVAMARÍN s. n. Varietate limpede de beril de culoare albastru-deschis sau verzuie, folosită ca piatră prețioasă. – Din it. acquamarina. Vezi definitia »

CERVÍN, -Ă, cervini, -e, adj. (Rar) Asemănător cerbului. – Din fr. cervin. Vezi definitia »

BEDR-ED-DIN (1363-1420 sau 1353-1416), șeic turc. Unul dintre conducătorii marii răscoale antifeudale din Imp. Otoman (1415-1420); sprijinit de Mircea cel Bătrîn, care l-a adăpostit în Țara Românească. Vezi definitia »