SINONÍMIC, -Ă I. adj. referitor la sinonimie. ♦ derivație ~ă = procedeu stilistic potrivit căruia două sau mai multe cuvinte cu sensuri apropiate ajung să desemneze același lucru. II. s. f. 1. ramură a lingvisticii care studiază sinonimele. 2. totalitatea sinonimelor unei limbi. (< fr. synonymique, /II/ germ. Synonymik) Vezi definitia »

NEOCRÍTIC, -Ă adj. Referitor la neocriticism; neocriticist. [Cf. fr. néo-critique]. Vezi definitia »

ANTIBIÓTIC, -Ă, antibiotici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Substanță organică solubilă, produsă de unele microorganisme animale și vegetale, care are capacitatea de a distruge anumiți microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care se utilizează în tratamentul bolilor infecțioase. 2. Adj. Care ține de un antibiotic (1), care se face cu antibiotice.[Pr.: -bi-o-] – Din fr. antibiotique. Vezi definitia »

POEMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de poem. (< it. poematico) Vezi definitia »

GEOSFÉRIC, -Ă, geosferici, -ce, adj. Referitor la geosferă, de geosferă. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géosphérique. Vezi definitia »