HEMATODERMÍE s. f. afecțiunile sistemului hematopoietic, însoțite de leziuni cutanate. (< fr. hématodermie) Vezi definitia »

SECHESTRÁȚIE s. f. 1. sechestrare. 2. necroză a unui os. ♦ ~ pulmonară = malformație congenitală a plămânului prin irigarea anormală a unei părți a acestuia de o arteră din aortă. (< fr. séquestration, lat. sequestratio) Vezi definitia »

AXOGAMÍE s. f. prezența organelor de reproducere pe tulpina frunzoasă. (< fr. axogamie) Vezi definitia »

HEMIPARACUZÍE s.f. (Med.) Paracuzie limitată la o ureche. [Gen. -iei. / < fr. hémiparacousie]. Vezi definitia »

ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s. f. 1. Funcția de ispravnic. 2. Instituție condusă de ispravnic; reședința ispravnicului. – Ispravnic + suf. -le. Vezi definitia »