uranísc (-curi), s. n. – Baldachin. – Var. oranist. Ngr. ούρανίσϰος (Cihac, II, 710; Roesler 577). Vezi definitia »

BĂRBIERÉSC, -EÁSCĂ, bărbierești, adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier + suf. -esc. Vezi definitia »

ROMÂNÉSC, -EÁSCĂ, românești, adj. Care aparține României sau populației ei, privitor la România sau la populația ei. ♦ (Ca n. pr.) Țara Românească = numele oficial al Munteniei (și Olteniei) până la unirea principatelor. ♦ (Substantivat, f.) Limba română. [Var.: rumânésc, -eáscă adj.] – Român + suf. -esc. Vezi definitia »

DONCHIȘOTÉSC, -Ă adj. Cu caracter de donchișotism. [< fr. donquichottesque]. Vezi definitia »

PEHLIVĂNÉSC, -EÁSCĂ, pehlivănești, adj. (Înv. și fam.) Care se referă la pehlivani, de pehlivan. – Pehlivan + suf. -esc. Vezi definitia »