BECÁȚĂ, becațe, s. f. Numele dat mai multor păsări călătoare cu ciocul lung, cu carnea gustoasă, care trăiesc în regiuni mlăștinoase; becațină. (Capella). – Din ngr.becatsa. Cf. fr. bécasse. Vezi definitia »

JICCNĂ? vb. IV. v. jigni. regionalism Vezi definitia »

poártă¹, pórți, cal mătăhălos și urât. Vezi definitia »

PLEÁȘĂ, pleșuri, s.f. – V. pleș (3) [DEX'98] Vezi definitia »

AERISEÁLĂ, aeriseli, s. f. Împrospătare, primenire a aerului. – Din aerisi + suf. -eală. Vezi definitia »