PÓTCĂ, potce, s. f. (Pop.) 1. Încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă. ◊ Expr. A da de potcă = a o păți. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; p. ext. epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter. – Din sl. potŭka. Vezi definitia »

terbentínă (-ne), s. f. – Lichid mirositor obținut din rășina coniferelor. – Var. ter(e)pentin(ă), terebentină, termentin, trementin. Fr. térébentine, contaminat cu germ. Terpetin, cf. it., sp. trementina. Vezi definitia »

crímbă, crímbe, s.f. (reg.) unealtă ciobănească, în care se tescuiește cașul din strecurătoare. Vezi definitia »

BIOSTIMULÍNĂ (‹ bio + stimul) s. f. Factor biologic produs în cantități infinitezimale, de cele mai multe ori nedozabil și neidentificabil, de către țesuturile vii aflate în condiții improprii și eliberat de acestea în momentul revenirii la normal. Vezi definitia »

prevoroávă, prevoroáve, s.f. (înv.) prefață. Vezi definitia »