rătuí (-ésc, -ít), vb. – (Mold.) A salva. Pol. ratować (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

aurul mâțului expr. (glum.) metal comun asemănător la aspect cu aurul Vezi definitia »

propovăduí (propovăduiésc, propovăduít), vb. – A predica. – Var. propovedui. Sl. propovĕdati (Cihac, II, 395). – Der. propovedanie, s. f. (predică; orație funebră), din sl. propovĕdanije, înv.; propovednic, s. m. (propovăduitor; predicator), din sl. propovĕdĭnikŭ, înv. Vezi definitia »

șpringuí vb. IV (reg.) a dinamita. Vezi definitia »

ȚEPUÍ, țepuiesc, vb. IV. tranz. și refl. (Arg.) 1. Tranz. A păcăli, a înșela, a escroca; a frauda; a da țeapă (cuiva). 2. Refl. A se lăsa păcălit, înșelat, escrocat; a lua țeapă. – Din țeapă + suf. -ui. Vezi definitia »