Definita cuvantului bacșiș
bacșíș (bacșíșuri), s. n. – Sumă de bani dată peste plata cuvenită. – Mr. băhcișe, megl. băcșiș. Tc. bahșiș (Roesler 588; Șeineanu, II, 33; Ronzevalle 48; Lokotsch 178), de unde provin și ngr. μπαξίσι, alb. baksis, bg. baksis. – Der. bacșișui, vb. (a da bacșiș; a mitui); bacșișar, s. m. (persoană ușor de mituit).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bacșiș
hérleș (herléșă), adj. – Cu picioarele strîmbe. Mag. herelös, de la herés „cu testicule mari” (Drăganu, Dacor., V, 367). În Trans. de S. Vezi definitia »
șáloș, șáloși, s.m. (reg.) cal cu spinarea încovoiată. Vezi definitia »
ATÁȘ, atașe, s. n. Anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă, cu care se transportă obiecte sau persoane. [Pl. și: atașuri] – Din fr. attache „legătură”. Vezi definitia »
megiáș (-și), adj. – 1. Vecin, alăturat. – 2. (S. m.) Proprietar, vecin. – Var. (Mold.) megieș. Sb., cr., slov. medjaš, din sl. meždŭ „între” (Cihac, II, 191; Berneker, II, 32; Tiktin), în parte prin intermediul mag. megyés (Rosetti, BL, IX, 80), cf. bg. meždá „frontieră”. – Der. megieșesc, adj. (de vecin, de proprietar); megieși, vb. refl. (a se învecina); megieșie, s. f. (Mold., vecinătate). – Cf. meje. Vezi definitia »
prunduiáș, prunduiáșe, s.n. (reg.) 1. prund mic, prunduleț. 2. albie, fund al unei ape cu prund. Vezi definitia »