păuríță, păuríțe, s.f. (reg.) țărancă; soție de plugar. Vezi definitia »

ETNOSEMIÓTICĂ s. f. studiu etnologic al simbolurilor și semnificațiilor relative la obiecte, evenimente și acțiuni. (< etno- + semiotică) Vezi definitia »

AREÓLĂ s.f. 1. Cerc roșiatic care înconjoară o zonă inflamată a pielii. 2. Suprafața pigmentată care înconjură mamelonul sânului. [Pron. -re-o- / < fr. aréole, cf. lat. areola – spațiu mic]. Vezi definitia »

páliță (pálițe), s. f. – Par, nuia, vargă. – Var. (Olt.) păleață, (Munt.) păleacă, peleancă. Sl. palica (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 241; Conev 65), cf. sb., cr., slov., ceh., rus. palica, pol. paliczka, mag. pálcza. Var. arată o încrucișare cu a păli „a lovi”. E dubletul lui palțău, s. n. (Trans., băț) din mag. pálca (Mîndrescu 95). Vezi definitia »

SUBTÓNICĂ s. f. (muz.) sunetul corespunzător dreptei a șaptea a modurilor majore melodice și minore naturale, la intervalul de un ton, față de tonică. (< sub- + tonică) Vezi definitia »