BÁHIC, -Ă adj. (Liv.) Consacrat lui Bachus; de băutură; anacreontic. // s.f. Cântec de petrecere. [Scris și bachic. / < fr. bachique, cf. Bachus – zeul vinului la romani]. Vezi definitia »

HELMÍNTIC, -Ă adj. Referitor la helminți, provocat de helminți. [< fr. helmintique]. Vezi definitia »

TÉRMIC, -Ă I. adj. referitor la căldură; care produce căldură. ♦ centrală ~ă = termocentrală. II. s. f. 1. parte a fizicii aplicate care studiază căldura și legile ei. 2. (met.) curent vertical declanșat prin termoconvecție. (< fr. thermique) Vezi definitia »

HOMODINÁMIC, -Ă adj. 1. cu aceeași vigoare în dezvoltarea organelor de reproducere. 2. (despre hibrizi) cu caracterele paternale transmise la urmași în aceeași măsură. (< fr. homodyname) Vezi definitia »

BICÍCLIC, -Ă adj. 1. cu două cicluri. ◊ (despre compuși organici) care conține două cicluri închise în formulă. 2. (bot.) dispus în două verticile sau cercuri. (< fr. bicyclique) Vezi definitia »