pălmoácă, pălmoáce, s.f. (reg.) pălmoi; palmă zdravănă. Vezi definitia »

RIZODÉRMĂ, rizoderme, s. f. Epidermă a rădăcinii formată dintr-un singur strat de celule, din care iau naștere perii absorbanți. – Din fr. rhizoderme. Vezi definitia »

LEICÚȚĂ², leicuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui leică²; pâlnioară. – Leică² + suf. -uță. Vezi definitia »

zoánă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zoánei; pl. zoáne Vezi definitia »

TRANSCENDÉNȚĂ s. f. 1. însușirea a ceea ce este transcendent. 2. (în filozofiile religioase) ipostază a divinității, care se află deasupra creațiilor sale. ◊ (în existențialism) situația omului care își depășește condiția lui existențială obișnuită; (p. ext.) condiție a omului ca ființă care depășește natura. ◊ (în fenomenologie) rezultat al datului obiectiv prin actul intențional de conștiință sau prin intuiție. (< fr. transcendance) Vezi definitia »