HIPOSTÁZĂ, hipostaze, s. f. Stagnare a sângelui în vasele capilare ale membrelor inferioare ale corpului sau în plămânii bolnavilor care au stat mult timp în pat. – Din fr. hypostase. Vezi definitia »

UREÁZĂ s.f. Enzimă care catalizează descompunerea ureei, cu formare de bioxid de carbon și amoniac. [Pron. -re-a-. / < fr. uréase]. Vezi definitia »

BOREÁSĂ, borese, s. f. (Reg.) Nevastă. – Din boiereasă. Vezi definitia »

NUCLEOPLÁSMĂ s. f. carioplasmă. (< fr. nucléoplasme) Vezi definitia »

OMNISCIÉNȚĂ s.f. (Rar) Calitatea celui omniscient. [< fr. omniscience, lat. omniscientia]. Vezi definitia »