Definita cuvantului năplăit
năplăít, -ă, adj. (reg.) 1. sufocat, înnăbușit (de căldură, de febră). 2. care dă coșmaruri (din cauza febrei).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu năplăit
PRITOCÍT2, -Ă, pritociți, -te, adj. (Despre vin sau zeama de varză, de murături) Care a fost supus pritocirii. – V. pritoci. Vezi definitia »
AMAZONÍT s. n. varietate verde de feldspat, piatră semiprețioasă. (< fr. amazonite) Vezi definitia »
EREMÍT, eremiți, s. m. Pustnic, sihastru, schimnic. [Var.: ermít s. m.] – Din fr. érémite. Vezi definitia »
PĂIENJENÍT, -Ă, păienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu păienjeniș. 2. Fig. (Despre vedere, ochi) Lipsit de claritate; încețoșat, tulbure. [Pr.: pă-ien. – Var.: (reg.) păinjenát, -ă, păinjinít, -ă, painjenít, -ă, adj.] – V. păienjeni. Vezi definitia »
pogănít, pogănítă, adj. (reg.) 1. voinic, zdravăn, solid. 2. (adv.) strașnic, grozav, intens, tare. Vezi definitia »