SCHEELIT [-ELÍT] s. n. wolframat natural de calciu. (< fr. scheelite) Vezi definitia »

HOLOPARAZÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Plantă lipsită de clorofilă) care trăiește parazitar pe o altă plantă, din care extrage hrana. [< fr. holoparasite]. Vezi definitia »

DICARIOCÍT s. n. celulă binucleară. (< fr. dicaryocyte) Vezi definitia »

TÂRȘÂÍT¹ s. n. Faptul de a (se) târșâi; zgomot produs de ceva care se târșâie sau este târșâit; târșâială, târșâitură. [Var.: (reg.) târșiít s. n.] – V. târșâi. Vezi definitia »

EXTRAVERTÍT, -Ă, extravertiți, -te, adj. (În sintagma) Tip extravertit = tip psihologic caracterizat prin proiectarea tendințelor psihice interioare asupra lumii înconjurătoare, prin exteriorizarea sentimentelor; sociabilitate. ♦ (Despre oameni) Care este de tip extravertit. [Var.: extrovertít, -ă adj.] – Din fr. extraverti. Vezi definitia »