OFIOFAGÍE s. f. obiceiul de a se hrăni cu șerpi. (< fr. ophiophagie) Vezi definitia »

CTITORÍE, ctitorii, s. f. Biserică, mănăstire, instituție întemeiată de un ctitor. – Ctitor + suf. -ie. Vezi definitia »

PANFOBÍE s. f. (Med.) Stare de anxietate extremă față de tot ceea ce se petrece în jur, deseori însoțită de dezorientare. – Din fr. panphobie. Vezi definitia »

pledorie Vezi definitia »

ELECTROSCOPÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul electroscoapelor și al aplicațiilor lor. [Gen. -iei. / < fr. électroscopie]. Vezi definitia »