COPERTÍNĂ s.f. 1. Copertă (de carte, de caiet); (p. ext.) acoperitoare. 2. (Constr.) Element de construcție cu suprafață plană, care acoperă de obicei o ieșire. [< it. copertina]. Vezi definitia »

ACIDOCETÓNĂ s. f. corp care posedă deopotrivă funcția de acid și de cetonă. (< fr. acido-cétone) Vezi definitia »

délă (déle), – s. f. – 1. Dosar. – 2. Pricină în curs de judecată. – 3. Teanc de hîrtii, dosar. – Var. (înv.) deală, s. f. (treabă; afacere). Sl. dĕlo „operă, lucrare, lucru făcut”, de la dĕti „a face” (Cihac, II, 93), cf. rus. djelo (Tiktin; Candrea). Înv. – Der. delar, s. m. (înv., arhivar); deletnic, adj. (sîrguincios, silitor), cf. sb. delatnik „muncitor”; îndelete, adv. (în locuțiunea pe îndelete), a cărei formație este puțin clară (după Scriban, s-ar explica plecîndu-se de la reprezentanta lat. libitum); îndeletnici, vb. refl. (a-și petrece timpul, a se ocupa, a se dedica), cf. Drăganu, Dacor., V, 347-52. Vezi definitia »

PERTINÉNȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este pertinent. (< fr. pertinence) Vezi definitia »

TRIETERÍDĂ s.f. Perioadă de trei ani în calendarul grecesc. ♦ (La pl.) Sărbători în cinstea lui Bachus care se celebrau din trei în trei ani în Tracia și Beoția. [Pron. tri-e-. / < fr. triétéride, gr. trieteris]. Vezi definitia »