STÂRLÍCI, stârlici, s. m. (Pop.) Pată, la început de culoare roșie, apoi vânătă, care apare uneori pe pielea oamenilor greu bolnavi, înainte de moarte. – V. strelici. Vezi definitia »

sporíci, sporíci, s.m. (pop.) 1. numele mai multor plante erbacee cu tulpina ramificată; măturică, măturiță, spor, sporicea, sporișin, spornic, verbină, urzicuță. 2. troscot. 3. (reg.; în forma: sporiș) nume de plantă; poala-Sfintei-Mării. 4. (înv.) cactus. 5. (înv.) nume de plantă; lumânîrică. Vezi definitia »

ÎNVEȘNICÍ, înveșnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A face ca ceva să devină veșnic, să dureze nelimitat; a eterniza, a perpetua. [Var.: învecinicí vb. I] – În + veșnic. Vezi definitia »

pocí, pocésc, vb. IV (reg.; despre teren) a împrejmui, a închide cu pocii (crengi înfipte în pământ); (despre vița de vie) a arăci (a pune araci). Vezi definitia »

cováci (cováci), s. m. – Fierar. – Var. (Mold.) coval(iu), covar. Sl. (bg., sb.) kovačĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Meyer 203; Conev 76), cf. alb. kovač, mag. covacs (Gáldi, Dict., 122). Var., din rut. kovalĭ, și covar, cu schimbare de suf. – Der. covăcie, s. f. (fierărie); covăcesc, adj. (de fierar). Cf. încovoia. Vezi definitia »