CONCLÁV s.n. 1. Încăpere în care matroanele romane se retrăgeau pentru a-și primi prietenii apropiați. 2. Adunare a cardinalilor pentru alegerea unui papă; loc unde se ține această adunare. [Pl. -ve, -vuri. / < lat. conclave – cameră închisă cu cheia, cf. fr., it. conclave]. Vezi definitia »

bólnáv (-vă), adj. – Care suferă de o boală, beteag. Bg. bolnav (Cihac; DAR); cf. boală, boli. – Der. bolnăvi, vb. (a îmbolnăvi, a suferi, a molipsi); bolnăvie, s. f. (înv., boală lungă); bolnăvicios, adj. (care se îmbolnăvește ușor); bolnăvos, adj. (înv., bolnăvicios); bolni, vb. (înv., a îmbolnăvi); bolnicios, adj. (rar, bolnăvicios); îmbolnăvi, vb. (a îmbolnăvi, a molipsi). Vezi definitia »

rícav (-vuri), s. n. – Carton special pentru căptușit cotoarele cărților legate. Germ. Rücken „spinare”. Vezi definitia »

CONCÁV, -Ă, concavi, -e, adj. Care prezintă o scobitură; în formă de adâncitură. ♦ (Înv.; despre formații militare) Dispus în semicerc. – Din fr. concave, lat. concavus. Vezi definitia »

ustáv (-vuri), s. n. – Prescripție a Bisericii. Sl. ustavŭ (Cihac, II, 441). – Der. ustavă, s. f. (Mold., dispoziție), din pol. ustawa (Tiktin). Cuvinte vechi. Vezi definitia »