PERMALÓI s.n. Aliaj de fier și nichel, cu mare permeabilitate magnetică. [Pron. -loi, scris și permalloy. / < germ. Permalloy, engl., fr. permalloy – nume comercial]. Vezi definitia »

maramoi s. m. invar. (intl., înv., peior.) evreu. Vezi definitia »

roi (-iuri), s. n. – Grup, familie de albine. – Megl. (roiac). Sl. roi (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 318; Conev 74), cf. bg., sb., slov. roj. – Der. roi, vb. (a pleca în roi; a mișuna; a furnica; a dispărea, a zbura), mr. (a)ruescu, (a)ruire, megl. ruiés, ruiri, cf. bg. rojă; roinic, adj. (mobil, care se mișcă de colo colo, care roiește); roiniță, s. f. (stup mic în care se prinde roiul; melisă, Melissa officinalis), pe care Conev 46 îl trimite inutil la un bg. *roinica; roiște, s. f. (roire; melisă); roit, s. n. (roire). Vezi definitia »

potângói, potângói, s.m. (reg.) om mitocan, bădăran; slugă; bătăuș. Vezi definitia »

STRÓI s. n. (Înv. și reg.) 1. Rând, șir (de soldați). 2. (În expr.) A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară, constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu vergi. – Din rus. stroj. Vezi definitia »