mucagiu, mucagii s. m. (înv.) 1. cerșetor care adună mucurile de țigară de pe caldarâm. 2. persoană care îi tapează continuu de țigări pe cei din jurul lui. Vezi definitia »

PREMONITÓRIU, -IE, premonitorii, adj. (Med.; despre simptoame) Care precedă o anumită boală. – Din fr. prémonitoire. Vezi definitia »

ABAGÍU, abagii, s. m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei²; abager. – Din tc. abacı. Vezi definitia »

conabíu (conabíe), adj. – Roșu închis, stacojiu. Tc. kunabi, din arab. ’unnabi „de culoarea unui fruct roșu” (Iogu, GS, V, 181). Este greșită explicația lui Șeineanu, II, 149, bazată pe tc. kunebi „de cînepă” și acceptată de DAR. Vezi definitia »

călắciu (călấciu, câlấciu), s.n. (înv.) sabie turcească (folosită cu caftanul la investirea domnilor români). Vezi definitia »